Ce putem afla dintr-o hartă complicată ?

Harta asta arată încâlcită și pe format ceva mai mare. Dar este o hartă bună, în care în mijloc avem suprapusă harta orașului pe vremea lui Vlad Țepeș (1459), apoi avem harta orașului în vremea lui Mihai Viteazul (1600), apoi pe cea din vremea lui Constantin Brâncoveanu (1700), apoi, cu albastru am delimitat eu harta din timpul Regulamentelor Organice (1832).

Practic, ce nu se distinge în aglomerarea de linii din centrul hărții arătă cam așa:

Harta orașului pe vremea lui Vlad Țepeș (1459) am colorat-o eu în roz, harta orașului în vremea lui Mihai Viteazul (1600) în verde, apoi pe cea din vremea lui Constantin Brâncoveanu (1700) cu portocaliu, apoi, cu acel contur albastru, harta din timpul Regulamentelor Organice (1832) din imaginea din partea dreaptă.

Adaug acest detaliu cu harta orașului pe vremea lui Vlad Țepeș (1459) - roz, harta orașului în vremea lui Mihai Viteazul (1600) - verde. Ce ne spune această hartă ?

În primul rând, ne spune care este vechea vatră a orașului: zona Centrului Vechi, mărginită de Dâmbovița spre sud și de Lipscani spre nord. Putem vedea că zona de sud cu dealul Mitropoliei, precum și zona de nord, nord-est, unde avem Biserica Sf. Gheorghe, Spitalul Coțea de astăzi, precum și Universitatea, nu erau incluse în orașul București, pe vremea lui Țepeș. Locul pe care se găsesc astăzi aceste clădiri făcea clar parte din oraș în harta de la 1600.

Vedem că, la 1600, Mănăstirea Radu Vodă nu făcea încă parte din oraș, ea apărând în București abia în timpul hărții din vremea lui Brâncoveanu.

Pe aceste hărți putem de asemenea vedea că orașul crește, până la 1831, în principal în zona de nord. Și e foarte logic să fie așa, în partea de sud se aflau otomanii, de cealaltă parte a Dunării. Așa că partea de sud a fost cea mai expusă, și logic că nimeni nu și-ar construi casele acolo, pentru fi atacate și prădate la fiecare nouă invazie.

Pe aceste hărți vedem și faptul că primele străzi, încă din vremea lui Țepeș, sunt cele care leagă Bucureștiul de alte orașe: vechiul Drum al Brașovului (devenit parte din Podul Mogoșoaiei), Calea Craiovei, Calea Târgoviștei, Calea spre Măgurele etc.

În josul hărții mari apare și „Grădina Bellu”, pentru că în 1931 încă nu donase Baronul Bellu terenul pentru viitorul Cimitir omonim.