Ce putem afla dintr-o hartă complicată ?

Harta asta arată încâlcită și pe format ceva mai mare. Dar este o hartă bună, în care în mijloc avem suprapusă harta orașului pe vremea lui Vlad Țepeș (1459), apoi avem harta orașului în vremea lui Mihai Viteazul (1600), apoi pe cea din vremea lui Constantin Brâncoveanu (1700), apoi, cu albastru am delimitat eu harta din timpul Regulamentelor Organice (1832).

Practic, ce nu se distinge în aglomerarea de linii din centrul hărții arătă cam așa:

Harta orașului pe vremea lui Vlad Țepeș (1459) am colorat-o eu în roz, harta orașului în vremea lui Mihai Viteazul (1600) în verde, apoi pe cea din vremea lui Constantin Brâncoveanu (1700) cu portocaliu, apoi, cu acel contur albastru, harta din timpul Regulamentelor Organice (1832) din imaginea din partea dreaptă.

Adaug acest detaliu cu harta orașului pe vremea lui Vlad Țepeș (1459) - roz, harta orașului în vremea lui Mihai Viteazul (1600) - verde. Ce ne spune această hartă ?

În primul rând, ne spune care este vechea vatră a orașului: zona Centrului Vechi, mărginită de Dâmbovița spre sud și de Lipscani spre nord. Putem vedea că zona de sud cu dealul Mitropoliei, precum și zona de nord, nord-est, unde avem Biserica Sf. Gheorghe, Spitalul Coțea de astăzi, precum și Universitatea, nu erau incluse în orașul București, pe vremea lui Țepeș.