Am ales să încep Clubul de Carte (defunct acum, e doar un proiect pe site) cu această superbitate. Mi s-a părut lectura cea mai profundă pe care am citit-o în ultimii ani. O carte minunată, care vorbește despre viață, moarte, suferință, credință, sensul existenței, relația cu copiii, relația cu părinții, conformarea la regulile societății, și probabil abordează încă câteva teme care îmi scapă acum.

Pe scurt, un domn în vârstă de 82 de ani, pe nume John, este sfătuit de consilierul său filosofic să scrie o scrisoare morții. Dacă te-ai blocat la „consilier filosofic”, la fel ca mine când am citit asta, să știi că există acest tip de consiliere, și că se practică și la noi, după cum am aflat foarte repede, descoperind la un click distanță acest site: https://www.consiliereafilosofica.ro/.

Deși în aparență ridicol, exercițiul de a scrie morții îl ajută pe John să își pună ordine în gânduri și în sentimente. Își dă seama că a avut o relație complicată cu tatăl său, pe care încearcă să îl mulțumească orice ar fi. Inclusiv să se căsătorească cu o femeie, pentru că a fi homosexual nu a fost niciodată calea de a ajunge un individ acceptat de o societate mică și conservatoare.

Așa că John, deși este partenerul lui Jim peste 45 de ani, are și o soție și un fiu. Și află, cu stupoare, că și tatăl său a fost homosexual, și aici intervine sentimentul de trădare, de irosire, dar și de... iertare și de înțelegere.

John își pune sub lupă viața, analizează greșelile pe care le-a făcut, își iartă tatăl, le exprimă poetic și meditează la existența sa în lume.

Își dă seama că, spre deosebire de partenerul său Jim, care a murit în somn, el vrea să fie lucid, vrea să trăiască ultima sa clipă pe acest pământ, și vă las aici și pagina care dă titlul cărții:

O carte profundă, o carte frumoasă, o carte ușor de citit, pe care o recomand oricui. În mod clar, cea mai bună carte a lui Iulian Tănase, de la care vă mai recomand și „Teoria Fricii”. În pofida numelui, este o carte adorabilă, veselă și plină de umor, de comedie care se transformă în dramă, iar frica ajunge personaj principal. Și e una din puținele cărți în care veți da de Mihai Eminescu și de Gelu Naum, care... fac stand-up comedy.

Spor la citit !