Orașul nostru, atestat documentar încă din 1459, îl are ca „fondator” pe Vlad Țepeș.

În jurul palatului acestuia crește și se dezvoltă zona de târg, aici apar primele prăvălii și hanuri, aici se construiesc zeci de biserici. Vă invităm să descoperim împreună Bucureștiul medieval, cu ale sale povești interesante, cu multele sale biserici, cu negustorii săi faimoși și cu figurile sale cât se poate de pitorești.

În prima parte, vom vorbi despre apariția orașului. Vă voi spune noutăți despre Vlad Țepeș. Noutăți de acum doi ani și chiar și de anul acesta. Vom vorbi despre marile hanuri, despre tunelurile de sub ele, despre arhitectura de influență otomană și despre cea „franțuzească”, vom vedea în ce locuri faimoase s-a decis dubla alegere a lui Cuza ca domn, vom căuta localurile care au făcut istorie, și ne vom redescoperi originile latine prin multele reminiscențe de cacitate și latinitate care ne-au rămas răspândite prin centrul vechi.

În partea a doua a turului, ne vom departa de străzile Târgului Dinlăuntru, pentru a ne aventura pe străzile cu altfel de nume. Vom afla cine a fost faimoasa Doamnă în cinstea căreia a fost botezată o stradă, cum a ajuns Ion Ghica bey al insulei grecești Samos, cine a fost Ion Nistor și de ce nu ar trebui să uităm niciodată cum a murit acesta, și vom mai vorbi și despre moartea lui Toma Caragiu, în onoarea căruia a fost botezată cea mai scurtă stradă din Centrul Vechi.

Vom afla poveștile fascinante ale Palatului Suțu, unde s-au ținut baluri de vis și unde extravaganțele erau la ordinea zilei. Și vom descoperi Piața Universității, locul unde, de mai bine de 3 secole și jumătate, se scrie istoria educației românești.

Totul în două frumoase tururi ghidate de câte 3 ore, în care vom învăța să iubim istoria complicată a celei mai vechi părți a orașului nostru.

Turul Centrului Vechi (în 2 părți) - 1386 - 1847 - prezent

„Renașterea românească” - Bucureștiul brâncovenesc (1688 - 1714)

În turul acesta vă purtăm pe urmele lui Constantin Brâncoveanu și a stilului arhitectural ce îi poartă numele. Vom vedea de ce a fost atât de important pentru istoria noastră Brâncoveanu, și de ce este astăzi considerat martir pentru credința creștină.

Vom vedea ce a rămas din vremea lui Brâncoveanu: biserici, străzi, monumente, hanuri, și vă voi arăta în ilustrații din timpul său cam cum arăta orașul. Vom afla detalii inedite: ce mânca la masă domnitorul, câte camere avea în vechiul Palat Domnesc doamna țării, vom vorbi despre puternicii Cantacuzini, unchii lui Constantin Brâncoveanu, și despre ctitoriile lor.

Vom afla detalii din viața celor 5 fete ale lui Constantin Brâncoveanu, vom vedea de ce anume l-au acuzat otomanii, și vom călători în urmă cu trei secole, pentru a vedea singura perioadă de reală înflorire culturală, din lungul nostru Ev Mediu.

Pe urmele fanarioților (1716 - 1821)

În istoria noastră, perioada domniilor fanariote a însemnat o corupție pantagruelică, dar și un progres imens în domeniul educației, legislației și al fiscalității. Unii domnitori au fost cumpliți, alții au revoluționat societatea românească prin reformele adoptate, iar unii și-au lăsat și amprente asupra orașului, amprente pe care le vom descoperi împreună.

De la trăsura trasă de cerbi la chioșcuri și foișoare de piatră, de la obiceiul trezitului domnului țării în complimente care mai de care mai... ammuzante, vom descoperi în orașul nostru urmele domniilor fanariote peste tot.

Vom afla unde au fost hamamuri în București, care spitale de azi au fost inițial făcute de fanarioți, unde și-au avut palatele, ce mănăstiri au lăasat în urmă, și de obiceiuri stranii au avut. Totul într-un tur deosebit, de 3 ore, care ne va purta pe urmele celei mai complicate perioade din istoria noastră.

Revoluția de la 1821. Domnul Tudor

Zavera, așa cum au cunoscut-o bucureștenii, nu a durat prea mult, dar boierii din București au fugit și au stat în Transilvania chiar și 2 ani după terminarea Revoluției. Cum s-a produs această revoluție și de ce e ea atât de importantă, vom afla în acest frumos tur pietonal ce ne va purta pe urmele pandurilor lui Tudor Vladimirescu.

Vom vedea câte denumiri de străzi s-au păstrat în onoarea amintirii lui Tudor, unde s-a încununat el domn, unde s-a întâlnit cu revoluționarul Alexandru Ipsilanti, cât de nefericit de corect (pentru propriul său bine) a fost domnul Tudor, și cât de sângeros au înăbușit otomanii revoluția de la 1821, comițând, pe străzile Bucureștiului, un masacru care a dus la decapitarea a sute de oameni.

Turul acesta, acoperind o zonă destul de vastă și de greu accesibilă la pas, va fi disponibil și fizic (dar vom mai călători cu metroul între locații), și va fi primul tur pe care voi încerca să îl fac și online. Fizic, în 2 ore și jumătate, online în 2 ore.

Plimbare prin casele Micului Paris - început de secol XX

În cea de-a doua jumătate a secolului XIX, orașul nostru își pierde aspectul oriental, îndreptându-se cu pași repezi spre arhitectura celei mai mari civilizații europene a vremii: Franța. Vă invităm să descoperim împreună casele Micului Paris, într-un tur cât se poate de inedit pe o arteră aproape necunoscută din inima Bucureștiului.

Deși aflată în inima orașului, strada pe care vom merge (și adiacentele sale) este puțin umblată, iar multele monumente de pe ea vor umple de mirare și de... cum aș putea oare defini starea aceasta ? Nostalgie ? Melancolie ?

Vom vedea o biserică veche, atelierele unui pictor extrem de cunoscut, un palat, impunătorul conac al unui fost primar bucureștean, multe reședințe boierești, case în stilul eclectic francez, precum și multe , care alte bijuterii, mai mult sau mai puțin cunoscute, care, sper eu, vă vor stârni cel puțin curiozitatea. Vă aștept cu drag la acest tur misterios !

Bulevardul Elisabeta - declarație de dragoste regală (1870)

Parcul Carol și întreaga zonă a Dealului Filaretului a fost reamenajată în 1906, pentru a servi drept loc de expoziție. Acolo unde în trecut se găsea... ei bine, nu mare mare lucru, a apărut un parc impozant, cu zeci de clădiri, o mini-grădină zoologică, un castel de apă imitând o veche cetate medievală, și multe, multe statui și monumente.

Parcul Carol ne așteaptă cuminte să îi descoperim comorile, și, credeți-ne pe cuvânt, acestea sunt multe.

Vom vorbi atât despre parc și diversele monumente din el, cât și despre zona în sine, despre evoluția ei, despre necesitatea apariției unui parc lângă un alt parc: Tineretului, și vom merge să îl vizităm și pe acesta din urmă și să îi deslușim tainele, prea puțin cunoscute, și încă și mai puțin înțelese.

Totul într-un frumos tur ghidat de 3 ore, într-una din superbele zone verzi ale Bucureștiului.

Cotroceniul, un cartier interbelic - 1920 - 1940

Cotroceniul, una dintre cele mai frumoase zone ale Bucureștiului, își deschide larg străzile în așteptarea noastră. Case superbe, construite în anii `20, abia așteaptă să le descoperim poveștile fascinante, iar farmecul reginei Maria ne va însoți la tot pasul.

Cartierul Cotroceni este un cartier cu evoluție lentă. Există în el o mănăstire datând din 1682, o universitate datând din 1869, un azil de fete sărmane ce poartă numele Elenei Doamna, precum și o Școală de Război mutată aici după ce a stat prin multe alte locuri.

Cu toate acestea, casele apar abia după Primul Război Mondial, unde pe străzile cochete cu nume de doctori își au reședința elitele armatei regale. Tocmai acest exclusivism a fost și salvarea acestui cartier, el devenind o zonă exclusivistă și pentru tinerii în ascensiune ai Partidului Comunist...

Un bulevard interbelic - Magheru Bucureștiul anilor `30

În anii `30, arhitectura se schimbă complet. Apar bauhaus-urile, apar clădirile tip „vapor”, apare arhitectura geometrică, lipsită de detalii sculptate la exterior. Apar arhitecți noi, buni propovăduitori ai noilor curente arhitecturale ce se dezvoltă peste tot prin Europa. Vă invităm să vedem unul dintre cele mai modernsite bulevarde din București, într-un tur cu totul și cu totul inedit.

Ne vom aminti de faimoasa piscină cu valuri artificiale de la Lido, vom vedea ce unic este Hotel Ambassador, vom vorbi despre parcarea Ciclop și importanța ei, vom vedea ce a fost și ce a ajuns faimoasa sală Dalles.

Totul pe un bulevard care astăzi nu arată prea bine, dar care și-a păstrat încă trăsătura de modernitate interbelică. Un bulevard pe care, sper, vom învăța să îl vedem cu alți ochi și, poate, chiar și să îl iubim !

Carol al II-lea, regele „constructor”.

Herăstrul, Arcul de Triumf, Muzeul Satului (tot anii `30)

Bucureștiul lui Carol al II-lea se schimbă de la o zi la alta, într-un ritm alarmant. Dornic să își arate măreția în domeniul construcțiilor, Carol reamenajează zona de nord a capitalei, lăsând în urmă locuri și povești dintre Cele mai incredibile.

Dispar clădiri de pe Calea Victoriei. Dacă dragul de „Cărluță” și-ar fi atinf obiectivul, nici măcar Fundația Universitară Carol I nu ar fi rămas în picioare. Apar în loc blocuri moderniste, sedii de mari companii, palate Art Deco și multe, multe alte lucruri și locuri noi.

Carol al II-lea se vede ca pe un rege reformator, un rege care schimbă stilul desuet al Micului Paris cu noutățile Micului New York. Și așa și-a dorit să rămână în istorie, drept un rege al culturii și al construcțiilor noi, însă până și fresca de pe Ateneu care îl reprezenta astfel a trebuit să fie acoperită...

Acest tur este o incursiune prin ctitoriile lui Carol al II-lea care au supraviețuit și care ne plac. Și care merită vizitate !

Tur ghidat în Cartierul Armenesc

Situat la câțiva pași de kilometrul zero al orașului, în vecinătatea Pieței Universității, se află Cartierul Armenesc, ce a apărut și s-a format în jurul Bisericii Armenești, simbol al credinței și determinării acestui popor. Un aforism spune că „dacă vrei să trăiești doi ani, trebuie să sădești grâu, dacă vrei să trăiești 20 de ani, trebuie să sădești un arbore, dacă vrei să trăiești sute de ani, trebuie să ridici o școală”, iar potrivit armenilor, dacă vrei să trăiești pentru eternitate, trebuie să construiești o biserică.

Locația Cartierului Armenesc nu este deloc întâmplătoare – acesta se află de-a lungul Căii Moșilor, de la Biserica Armenească până la actuala Piață Obor. Trebuie menționat faptul că în această zonă se afla Oborul în urmă cu câteva secole, pe când armenii au început să se stabilească în apropierea târgului. Numărul acestora a început să crească în jurul sfârșitului de secol XVII, când o serie de meseriași au început să își deschidă ateliere și prăvălii în această parte a orașului.

Vă invit să descoperim la pas poveștile cartierului armenesc, care reprezintă una din zonele vechi bine conservate ale orașului.

Istoria României, toată la un loc - cimitirul Bellu

Cimitirul Șerban Vodă - Bellu are marele avantaj că aici se găsesc mare parte din mormintele figurilor importante din istoria și cultura românească. Acest tur vă va purta printre câteva dintre cele mai frumoase monumente funerare, și veți auzi unele dintre cele mai fascinante povești din Bucureștii ce s-au dus.

Turul introductiv ne poartă printre mormintele faimoase, alese, desigur, arbitrar. În acest tur mi-am dorit să arăt cele mai faimoase morminte, cu privire la care internetul abundă în erori și în dezinformare, dar și mormintele artiștilor, compozitorilor, scriitorilor, precum și acelea ale unor industriași, istorici sau medici faimoși, ce au revoluționat lumea noastră, a românilor.

Desigur, 3 ore abia îmi ajung pentru acest subiect, și urmează să fac și tururi tematice în cimitirul Bellu. Dar dacă nu ați mai fost pe acolo, acesta e turul care, cu siguranță, vă trebuie !

Turul Căii Victoriei (3 părți) - 1692 - prezent

Bucureștiul lui A. I. Cuza (1859 - 1866)

Alexandru Ioan Cuza a fost totul: unificator, reformist, scandalos, aproape dictator, și a sfârșit, asemeni altor oameni mari, singur și exilat.

Despre viața și semințele independenței puse de Cuza vom vorbi luând la pas ce ne-a rămas din timpul său: Universitatea, case faimoase în care au locuit acoliții sau amantele sale, ctitoriile Doamnei Elena Cuza, străzi interesante cu cel mai neașteptat amestec de stiluri arhitectural.

În acest tur vom vorbi despre unificarea Principatelor Române (Mica Unire), despre oamenii fără de care acest proces nu ar fi fost posibil, despre ce au lăsat acești oameni în urmă, și despre complicata moștenire culturală și socială a lui Alexandru Ioan Cuza.

Totul în aproximativ 3 ore, ce ne vor purta pașii de la Dealul Patriarhiei la Piața Romană (acest traseu cultural este un pic mai lung, e bine să știți).

Poveștile Șoselii cu multe nume. Bulevardul Aviatorilor (1893)

O stradă de la 1835 și un parc de la 1847 - Poveștile Kiseleffului

Parcul Expozițiunii Generale. Zona Carol - Tineretului (1906)

Dorobanți - Capitale, un alt cartier interbelic - 1920 - 1940

Un cartier interbelic de lux regal - Primăverii (sfârșitul anilor `30)

Un frumos tur în 3 părți, care vă va ajuta să descoperiți poveștile celei mai frumoase străzi din București. Cu o istorie care se întinde pe mai bine de 3 secole, pe Calea Victoriei găsim orice: vechile hanuri ale negustorilor bucureșteni, cele mai importante monumente de arhitectură eclectică „franțuzească”, clădiri interbelice tipice pentru stilul Art Deco al zgârie-norilor New York-ului anilor `20, clădiri comuniste care au luat locul vechilor hoteluri chic, clădiri de azi, din sticlă și beton, care par că nu se potrivesc cu strada pe care se găsesc.

Pentru a vă introduce în istoria Căii Victoriei, am nevoie de o zi. Așa că am împărțit turul în 3 părți, fiecare extrem de diferită de cealaltă:

• partea dintre Dâmbovița și Piața Revoluției

• partea dintre Piața Revoluției și intersecția Căii Victoriei cu Bv. Dacia

• partea dintre intersecția Căii Victoriei cu Bv. Dacia și Piața Victoriei

Regulamentele organice, impuse Principatelor Române de către Rusia, care dorea un sistem conservator de control al noii țări, au dus totuși la o mulțime de reforme care au schimbat fața proaspetei țări.

Generalul Pavel Kisuliov, pe care noi îl cunoaștem cu grafia franceză a numelui său (Kiseleff), a fost conducător absolut vreme de 5 ani, perioadă în care a reformat Principatele Române și a implementat Regulamentele Organice, prima constituție românească pe care am avut-o.

Pe bulevardul care îi poartă numele, de-a lungul parcului omonim apărut tot la sugestia sa, vom discuta despre ce a însemnat această perioadă pentru noi, despre legile și reglementările care au reformat viața patriarhală a Principatelor, și despre multele clădiri superbe de acest frumos bulevard.

Totul într-un tur ghidat superb, de aproximativ 3 ore.

Acest bulevard nu este o declarație de dragoste a lui Carol I către soția sa.

De fapt, bulevardul s-a numit inițial al „Academiei”, deoarece trecea prin fața Universității. Numele îi este schimbat abia în 1930 în onoarea marii noastre regine-poete.

Acest bulevard este declarația de dragoste a lui Carol I față de progres, modernizare, adaptare a lumii românești la realitățile de atunci. Noul Bulevard ajunge repede o bijuterie arhitecturală cu care Capitala se mândrește. Apar instituții, teatre, cinematografe. Intrarea în Cișmigiu este spectaculoasă. Marii arhitecți împodobesc strada cu adevărate comori, iar Caragiale o încununează cu faimosul său local „Gambrinus”. Interbelicul mai dăruiește Elisabetei câteva clădiri moderniste, dar în linii mari bulevardul își păstrează aspectul boem al Micului Paris.

Vă invit să descoperim împreună ce frumos renaște acest bulevard, într-un superb tur de aproximativ 3 ore.

La început a fost Șoseaua Nouă. Ea lega Capu` Podului (adică Piața Victoriei de astăzi), de locurile de odihnă și popas din Herăstrău.

Apoi a fost Șoseaua Jianu, după numele paharnicului Ion Jianu, ce își avea proprietatea la începutul acestui bulevard.

Apoi , în vremea lui Carol al II-lea, Lidia Kotzebue împodobește orașul cu monumentul „Eroilor Aerului”, iar strada devine de aceasrtă dată „Bulevardul Aviatorilor”.

Dar la începutul comunismului, Bulevardul ce se deschidea în fața „Parcului de odihnă și recreație I. V. Stalin”, s-a numit și el, desigur, „VBulevardul Generalissimul I. V. Stalin”.

Acum se numește din nou Bulevardul Aviatorilor. Pentru cât timp însă ? Am învățat oare ceva din toate (re)denumirile acestea ?

Strada Paris. Strada Atena. Strada Washington. Strada Rabat. Strada Varșovia. Strada Londra. Piața Quito.

O zonă cochetă, de vile cu povești interesante. Asemeni Cotroceniului, această zonă a fost parcelată târziu, în perioada interbelică. Și tot precum Cotroceniul, a devenit zonă exclusivistă, aflată în apropierea reședinței „tovarășilor” de frunte.

Casele au aici povești nebănuite. În unele au locuit compozitori pe care îi elogia chiar și George Enescu. În altele și-au dus existența scriitori terorizați de noul regim. Iar altele au fost luate de la niște oameni cu totul aparte, pentru a servi drept casă noilor „îmbogățiți”, cei care au dus „lupta de clasă” pentru eliminarea „burghezimii moșierești”, dar au sfârșit prin a le lua locul, în propriile lor case.

Vă invit la un tur superb, care cu siguranță vă va schimba un pic perspectiva asupra istoriei.

Asemeni celorlalte cartiere interbelice care au reprezentat teme fascinante pentru tururile mele, și zona Primăverii are o evoluție lentă. Apare tot datorită parcelărilor din anii `20, este faimos pentru că aici și-a adăpostit Carol al II-lea faimoasa amantă, pe Elena Lupescu, și pentru că... aici și-au avut reședința cinci șefi de stat.

În anii `50, Gheorghe Gheorghiu-Dej a hotărât mutarea aici a întregii protipendade comuniste. În acest cartier exclusivist, cu bariere, în care nu se putea intra pietonal și în care exista pază armată peste tot, marii conducători ai partidului erau în siguranță. Și erau și ușor de controlat.

Cum ajunge un cartier modernist, destinat muncitorilor de la Fabrica de Gaze București, cea mai râvnită zonă, chiar și de primii președinți democratici ? Haideți să aflăm împreună, în acest frumos tur prin cartierul cel mai select al Capitalei !

Bucureștiul bombardat - 1944

Bucureștiul comunist - 1944 - 1989

Pe urmele Revoluției din 1989

Democrația. Mineriadele. Anii `90

Tururi literare

Pentru a ne mai descreți frunțile după descrierea ultimelor 4-5 tururi, vă propun și o serie de tururi literare. Pornind de la cărțile unor scriitori faimoși, de la memoriile lor, de la publicistica lor, vă invit să descoperim cum arăta Bucureștiul în vremea lui: Eminescu, Caragiale, Minulescu, George Călinescu, Tudor Arghezi, Mihail Sebastian, Mircea Eliade, Ioana Pârvulescu, Jeni Acterian, Victor Eftimiu.

Tururile acestea le voi face din când în când, în funcție de anumite date sau evenimente din biografia scriitorilor, și le voi promova în mod special, deoarece îmi sunt tare dragi.

De asemenea, este posibil să le fac doar cu cei din clubul meu de fidelitate, ca urmare a lecturării împreună a unei anume cărți, de la care apoi să pornim în explorare urbană și să căutăm împreună să vedem ce a rămas în Bucureștiul de azi, din cele descrise în cartea citită.

Fie că ne place sau nu, comunismul este o temă extrem de ofertantă, deoarece face parte din istoria noastră recentă, iar Bucureștiul încă are destul de multe de arătat cu privire la ce a însemnat, pentru oameni și oraș, acest regim.

De aceea, propun 10 teme diferite, care urmăresc variatelele aspecte ale comunismului în România, și în particular la București:

• Preluarea puterii: instituții

• Instituții de control: Securitatea, Miliția, Armata, Televiziunea, Presa

• Liderii: Ana Pauker, Gheorghiu-Dej, Ceaușescu

• Noile cartiere muncitorești

• Monumente, parcuri, străzi

• Patrimoniu Industrial Comunist

• Demolările. Cartierul Uranus dispărut

• Bisericile translatate

• Anii `80

• Ruinele comuniste

Tur ghidat în Cartierul Evreiesc

Stranie manifestare a istoriei, țara noastră a luptat de ambele părți în timpul celui de-al doilea război mondial. Și de aceea, și aliații, și Germania fascistă au bombardat din plin Bucureștiul.

Mai întâi americanii, ce își doreau distrugerea infrastructurii care ne conecta cu Germania lui Adolf Hitler, iar apoi Hitler care ne-a bombardat ca represalii la decizia regelui Mihai de a lupta de partea Aliaților.

Ca urmare, cele mai frumoase, mai importante și mai deosebite instituții au fost bombardate. Iar mai apoi comuniștii au avut o scuză bună să nu repare toate clădirile, pentru a-și putea face noile instituții. Așa a pierit, de exemplu, primul Teatru Național, pe care comuniștii au refuzat să îl refuze, ca să îl construiască pe al lor.

Acest tur vorbește, total neapologetic, despre ce a însemnat cel de-al Doilea Război Mondial pentru București, ce pierderi am suferit și cum ne-au afectat bombardamentele din 1944.

Turul acesta este foarte, foarte dureros.

Vorbim despre oribilii ani 80, care au dus la dazstrul de la revoluție. Vorbim despre „revoluția furată” din decembrie 1989. Vorbim despre cum o mână de comuniști au preluat frâiele democrației. Vorbim despre genocidul comis de aceia mult prea avizi de putere. Vorbim despre ce amintiri sângerânde au lăsat. Vorbim despre monumentele care încă mai spun o poveste. Vorbim despre piețe însângerate, baricade făcute din TAB-uri răsturnate, despre securiști în haine de stradă și despre o mare de oameni dezorientați, care au fost manipulați, încă o dată, să se comporte conform așteptărilor noilor lideri.

Vorbim despre lucruri grele, rele, urâte. Așa că acesta este un tur pentru cei care vor să știe ce s-a întâmplat cu adevărat. Pentru cei care nu știu, dar sunt curioși. Și pentru cei care nu se tem că vor plânge. E genul de tur la care o lacrimă e cel mai bin omagiu care se poate aduce celor care ne-au câștigat libertatea, cu prețul vieții lor.

Nici turul acesta nu este mai vesel decât cel de dinaintea lui.

Vom vorbi despre cum democrația anilor 90 a fost stăpânită de aceeași comuniști de frunte ai regimului trecut. Vom vorbi despre privatizări, reforme, mineriade, partide politice.

Vom vorbi despre Ion Iliescu și ce a însemnat el pentru politica românească. Și despre ceilalți președinți, și cum s-au raliat (sau nu) la doctrina politică a lui Iliescu.

Și aceste este un tur greuț, în care vorbim mult de corupție, de sărăcie, de jafuri de tot felul. Și este un tur în care vom vedea cum, în decurs de un deceniu, o țară s-a schimbat mai mult și mai repede decât a făcut-o pe parcursul a 50 de ani înainte.

Este, cred eu, un tur necesar pentru oricine vrea să cunoască și să înțeleagă lumea de azi, pe baza consecințelor a ceea ce s-a întâmplat „ieri”.

Tururi de sezon

După o istorie neîntreruptă de 500 de ani și trei valuri masive de emigrare (anii ’40 – statul național legionar, anii ’50 și anii ’70 – vânzarea evreilor pe valută de regimul Ceaușescu), evreii aproape că aveau să dispară din București.

La finalul anilor ’90 numărul evreilor cetățeni români rezidenți a scăzut sub 7.000, iar azi, din comunitatea evreilor spanioli sefarzi, dacă mai trăiesc 50 de persoane. Probabil că numărul evreilor askenazi este mult mai mare.

Aria compactă de locuire a evreilor se desfășura de-a lungul Căilor Văcărești și Dudești, iar inima cartierului se afla sub blocurile Centrului Civic socialist de azi. Străzile Israelită și Spaniolă existau în zona unde este acum magazinul Unirea.

În anii ’80, Cartierul evreiesc, cu clădiri cu arhitectură eclectică, a fost demolat ca să facă loc Centrului Civic. O cincime din București a dispărut atunci.

Haideți să descoperim ce a mai rămas din Cartierul Evreiesc, frumoasă zonă care, din nefericire, este la un pas de pieire astăzi.

Primăvara, Bucureștiul se îmbracă în magnolii, și este absolut superb. Și sunt anumite cartiere prin care e o desfătare să te plimbi toamna, când vegetația le decorează cu frumoase frunze aurii. Iarna, e cel mai bine să faci tururi de arhitectură, pentru că detaliile caselor și monumentelor nu mai sunt ascunse de vegetație. De aceea, este perioada mea preferată de explorat cimirul Bellu, atunci pot căuta mormintele care, în restul anului, sunt ascunse.

Iar în februarie se pot face tururi excepționale, pe urmele marilor povești de dragoste care au zguduit Bucureștii.

De asemenea, pentru că este la modă „Halloween-ul” acum, în octombrie se pot face tururi de șoc și groază cu povești autentice din București, care, credeți-mă, sunt mult peste tradițiile „trick or treat” pe care le tot împrumutăm.

Deci sunt fel de fel de tururi tematice pe care le pot face, în funcție de perioada/ luna din an în care suntem, pentru a ne bucura cât mai mult de varietatea de povești, arhitectură și cultură bucureșteană !

Recenzii Clienți

Tururile ghidate la muzee sunt foarte informative și captivante. Copiii au fost încântați, iar ghidul a știut cum să le cucerească atenția. Recomand!

Maria Ionescu

București

Experiența a fost fantastică! Ghidul a fost foarte bine pregătit și am învățat multe.

Ionuț Manea

București

★★★★★

★★★★★