Palatul Cotroceni este destul de recent. În forma actuală, există după renovările și restaurările făcute după cutremurul din 1977. Se văd, în fotografii, cum pereți întregi au căzut. Iar la renovarea respectivă, nimeni nu s-a mai gândit să reclădească, practic, faimosul Salon de Aur al reginei Maria.

Adevărul este că, pe locul actualului palat, a existat un altul. Unul făcut pe la 1682, de către domnitorul Șerban Cantacuzino. Palat folosit de mulți domnitori ce vor veni drept... palat de vară (pentru că era într-o zonă verde, bine umbrită, și era mai răcoare în el).

Palat care a fost demolat de Carol I pentru a face loc unui palat nou, modern, pentru cuplul moștenitor Ferdinand - Maria. Maria care, ulterior, va găsi o bucurie nespusă în a renova palatul. Sau mă rog, anumite saloane, și chiar de mai multe ori.

Vă invit să vedem această frumoasă reședință regală, și să aflăm cum ajunge ea, de la palat medieval la palat al Pionierilor, în vremea comunismului, pentru ca apoi să fie minunatul muzeu de care ne putem bucura astăzi.

NOTĂ: plata intrării la muzeu se achită de către participanți. Optați pentru varianta de vizitare fără ghidaj (preț 40 lei adult, 10 lei copii și student, 20 lei pensionari).Eu voi fi ghidul, iar plata ghidajului meu va fi 40 lei. Verificați prețul biletelor aici: https://www.muzeulcotroceni.ro/viziteaza/vizitare.html

Înscrierile se fac aici:

Muzeul Ligia și Pompiliu Macovei este unul puțin cunoscut și vizitat, dar fascinant.

Colecţia de Artă „Ligia şi Pompiliu Macovei” se află în reşedinţa particulară a donatorilor, într-un imobil ridicat la începutul secolului XX, în stil eclectic francez, pe Strada 11 Iunie din Bucureşti, în apropierea Parcului Carol I. Colecţia de artă Ligia şi Pompiliu Macovei este ultima intrată în patrimoniul Muzeului Municipiului Bucureşti (1992) şi reprezintă viziunea de ambientare estetică şi confort vizual a doi oameni de formaţie artistică.

Pompiliu Macovei (1911-2009) a fost diplomat al Institutului de Arhitectură „Ion Mincu” din Bucureşti în 1939, iar după 1960 a ocupat numeroase funcţii în diplomaţie şi guvern.

Ligia Macovei (1916-1998), soţia lui Pompiliu Macovei, a frecventat între anii 1934 și 1939 cursurile secţiei de artă decorativă la Şcoala de Belle-Arte din Bucureşti, având printre profesori pe Cecilia Cuţescu Storck, J.Al. Steriadi, Corneliu Medrea şi arh. Horia Teodoru.

Colecţia de Artă Ligia şi Pompiliu Macovei reprezintă o incursiune culturală originală în epoci şi locuri diferite, colecţia fiind formată din lucrări de artă plastică, reprezentată prin lucrări semnate de pictori celebri.

Înscrierile se fac aici:

În apropiere de Piața Victoriei, la intersecția dintre Calea Victoriei și Strada Sevastopol, se află reședința avocatului Constantin Cesianu. Casa Filipescu-Cesianu (1892) reprezintă amenajarea unei reședințe mai vechi, din perioada anilor 1846-1850 și este una dintre puținele reședințe aristocratice ale Bucureștilor din la Belle Epoque, rămasă fidelă proiectului inițial.

Muzeul Municipiului București deține în această casă Muzeul Vârstelor – povestea fiecăruia dintre noi, de la copilărie la senectute. Este primul proiect expozițional al unui muzeu cu profil de antropologie urbană din România. Muzeul Vârstelor – de la copilărie la senectute este o poveste atât despre intimitate, cât și despre evoluția raporturilor dintre generații în ultimii trei sute de ani, pentru mediul urban românesc, având Bucureștiul drept studiu de caz.

Trăim şi înţelegem cu adevărat numai vârsta pe care o avem deși adunăm în «muzeul» personal prelungiri culturale ale generaţiilor mai vechi. Și în această moștenire primită, cu fiecare an trăit, adăugăm sentimente, întâmplări, proiecte.
Muzeul Vârstelor este o proiecție despre cum ar fi arătat o zi din viața noastră, din secolul al XVIII-lea până în prezent. Și mai ales, despre cum a evoluat această zi simbolică în istorie, cu fiecare generație.

Înscrierile se fac aici:

Inaugurat în 1978 ca secție a Muzeului Național de Artă al României, Muzeul Colecţiilor de Artă oferă o perspectivă inedită asupra societății românești de la începutul secolului XX și până aproape de zilele noastre. Cele peste 30 de colecții expuse permanent reunesc o mare varietate de lucrări de pictură, sculptură, grafică, artă decorativă românească, europeană și orientală donate de-a lungul timpului de colecționari și artiști, cei mai mulți dintre ei bucureșteni. Ele reflectă gustul și puterea de cumpărare a colecționarilor, preferința lor pentru valori consacrate ale artei românești sau pentru diferiți artiști contemporani lor, în timp ce colecțiile monografice ale unor artiști evocă preocupările lor plastice.

Lucrărilor de Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Ioan Andreescu, Nicolae Tonitza, Gheorghe Petraşcu, Theodor Pallady, Lucian Grigorescu, Iosif Iser, Camil Ressu, Francisc Şirato, Alexandru Ciucurencu, Dimitrie Ghiaţă li se adaugă grafică europeană și japoneză, mobilier francez, covoare orientale dar și icoane populare din Transilvania.

Muzeul este adăpostit de fostul palat Romanit, clădire reprezentativă pentru începuturile arhitecturii moderne din București și restaurată ultima oară în intervalul 2008-2013. El este amenajat astfel încât să sugereze configuraţia originară și atmosfera specifică fiecărei colecţii.

Înscrierile se fac aici: